ALBUL CUVINTELOR

  

1.Întinsă,îmi creştea iarba
pământul muşca din mine
cuvântul
mănăstire gândului
zidea

magma se scurgea
de la un pol la altul
înainte
şi după
eram

2.Palma cerea o altă palmă
era ziua stropului
ce îmi spunea:CREŞTE

cealaltă întindea verbul SE POATE

3.Spicul de grâu iubea neghina
ai fost lângă apă
şi nu ai spus nimic
sorbeau doar trecătorii
şi cereau pâine

4.Am frământat privirea
din prima zi am vazut
golul
era o grădină

5.Frumuseţea se veştejeşte, tu îmi dai flori
rupe trandafirul tăcerii
de mult mi-au intrat
ghimpii

6.Uneori coboară cerul
stelele îmi sunt postament
alunecă spre inimă
gândul

7.Nu te găsesc
nu ai fost niciodată
mai mult decât sângele
scurs printr-o rană

8.Acolo îmi voi face zid
să ştiu că dincolo
libertatea
există

9.Mai mult decât tine, eu
vreau să cresc înspre
voi fi mlădiţă
în pomul neştiinţei

10.Atunci vei pogorî
să mă cauţi
VOI FI

11.SI VEI FI
zăpadă inimii mele

12.Mănăstirea gândului zidită în inimă
mă cheamă Ana şi vindec piatra.
mă cheamă Manole şi pot clădi cu o singură Ană.

13.Spun INIMĂ si cuceresc PĂMÂNTUL