come into my life

come into my life
păşeşte cum ţi-ai stinge o ţigară
de buzele mele date cu ruj de culoarea
vişinei coapte
poate că aşa vei culege cu mâna ta dreaptă
sângele albăstriu din dreptul inimii
nu e lava e râul amintirilor mele
cu tine la marginea lumii
atât de departe de civilizaţie
sălbaticia trupurilor noastre
în tăcere mimând atingerea, nu?


come into my life
cum a-ţi spăla creierul
tabula rasa să-ţi fiu prima
ce-ţi pune în mână creionul
pictează-mi te rog primăvara
din suflet să văd păsările
cum fac simfonie
numeşte-mi avioanele cum vrei tu
cum simţi tu că primăvara
devine vară
luna plină din ochii tăi noaptea
eu luceafăr de dimineaţă

sau mai bine păstrează distanţa
dintre vis şi realitate
vino doar să-mi aduc aminte că eşti
tu,cel ce poţi transforma în nisip marea

poem (cu lentile heliomate)

punctele cardinale
adunate buchet

apa
vărsată la rădăcină

soarele
jucându-se v-aţi ascunselea
printre nori

poemul meu

rana cuvintelor vindecată
de tăcere

foaia albă înfăşurată
peste trup

al treilea ochi învătând
întunericul

patimă

decojeşte-mi mărul acesta

între timp călătoresc
prin muzeele lumii
păşesc în tablouri cu forme rubensiene
pipăi statuile până la remodelare

sunt coasta ce resimte desprinderea
din trup
încolăcirea şarpelui pe gând
o lilith mai găsesc în urma mea

să mă spovedesc trebuie să merg
la templul iubirii
acolo poate fi doar un dumnezeu deghizat
sfinţii pot să-mi fure din cuvinte

atunci mai bine înşiră cojile de măr
miezul să mustească sub picioarele noastre
în marele vals al vieţii şi-al morţii
semănăm

           *******

numele meu în inima ta
pielea-mi curge până la iordan
în carnea mea lacrima lui dumnezeu
se aşează

          ********

şarpele scoate veninul din gând
îl răscoleşte ca pe un tăciune
trimite-ţi picioarele până aici
tălpile să încălzească sămânţa
încolţită
inelele şarpelui inelele copacului
inelul tău

cu hainele cele mai bune
păşeşti apăsat peste timp
ianus te aşteaptă ca un mire
dorit
ştie că ascunzi mâna lui venus
din milo

ziua de apoi
te strânge la piept
singură ştii
ce pierzi aici dincolo regăseşti

linia vieţii despicată de cui.

   ************
patimile noastre
împletite
deşirând
inelul timpului

privind viaţa cu alţi ochi

forma-pereche
fără formă încă

gândul-pasăre ce zboară
sub cerul meu albastru
acoperit de cenusă

mi-am ars naşterea
mi-am ars şi moartea

dorinţa-punte între

închid ochiul meu stâng
am fost
zăbrelele cad una după
alta
tu adormit printre visele mele

larg deschis ochiul meu drept
voi fi
alungit
orb
îmi întinzi o mână
vom fi

mi-am ars moartea
mi-am ars şi naşterea

cuvinte aşezate lângă margini
eu ghemuită în privirea ta