si te-ai trezit de dimineată
să ai timp
si ai luat cuţitul în mâna dreapta
cu o tăietură scurtă mi-ai despicat inima in două
pe o parte imi spuneai că vei desena harta
harta spre taborul tău
te si vedeam închinându-te cum nu te-am
văzut niciodată
mâinile tale căţărându-se fără protecţie
spre varful cel mai inalt
unde înfingeai steagul alb şi strigai
sunt primul conquiztador
in pământuri virgine
mă trezeam dimineata mă înarmam si urcam
tot mai mult pe treptele zilei
am ajuns în sfârşit
dă-mi voie să mor un pic
doar până diseară
când te voi lăsa pe tine să mori
aşa pe rând supravieţuirea-i inevitabilă
pe cealaltă parte decupai stele
le aşezai frumos pe piept
în faţa inimii tale soptind
uite prelungirea inimii mele
cerul la care privesc noaptea
de mine nu te interesa
spuneai că sunt de acum inger
un inger căruia îi legai aripile
să nu poata zbura
la uşa veşniciei bătea cineva
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu